Aurel Tma Balada Saracului =LINK=

82 79 romanici ai veacului al XIV-lea". Una din scrierile lui poarta titlul frances de Pur le roy", alta e o prefacere a romanului Troii" (Troy Book), o a treia, Falls of prince, e imitatda, prin Francesi, a- lui Boccaccio. Introducatorul tipografiei in Anglia, William Caxton, si el autorial unei Istorn troiane" (Recueil of, the histories of Troy), ca si al untr c Spuse ale filosofilori (Diets of philosophers), corespunzatoare culegerilor analoage din Spania, a imitat pe Raoul Lefevre (1471). Oreatorul proso englese, sir Thomas Malcore sau Malory, aduna pe aceiasi vreme legendele celtice care serviserl lui Chr6tien de Troye, Inteo opera care se qiamai, raspicat, In frantuzeste, Le (sic) mort d'arthur. 0 ferneie necunoscuta, lucreaza bucata poetica, Floarea si frunza" (The flower and the leaf ) dupat At du vergier al lui Machault si dupa. Deschamps. Un Thomas Clannowe, In ccucul si privighetoareai), da o visiune din luna lui Main, vazuta, prin ochi ca ai lui Guillaume de Lorris, ca 0 In Visul lui Chaucer"; un Jacob I-iu, regele Scotdei, cel Inchis optsprezece ani de Englosi aproape ca i Charles d'0rl6ans -- si Indragit de Jeanne de Beaufort, Franco-Englesa, merge pe aceleasi mme, in King's Quair. In 1506, la Stephen Hawes, care scrie Petreceri ale placeri" '(Pastime of Pleasure), vona intalni personificarile din Roman de la Rose)), In cadrul cetatii cunosente si In fata primejlei uriasului, si rolul eel mare It tine figura care se chiama, In limba lui Lams Grande Amour. La John Skelton, In zilele lui Hehric Tudor, tlaurul, lui din Chaplet of laurel vine din Sudal Franciei, undo Petrarca a oapatat inspiratia vietii sale Intregi, 0 ipiscoru1 de Dunkeld, Douglas, care, de altfel, traduce pe Ovidiu si Virgiliu si face dri mul la Paris, are inaintea ochilor aceleasi modele, ca,nd scrie Palatul onoarei" (Palace of honour). Testamentul papagalului" (of Papingo) al Scotianului David Lyndesay, ca si Court of love a Philogenetului" din 1550 nu se desfac din acest curera, Cale, ca la Alexander Barclay, traducatortil lui Aeneas-Sylvius ca si al lui--sebastian Brandt (Narrenschij), se hraneste une on i. din izvoare care aparion Italiei celei noua, de unde, in act,lasi moment, yin ca invatatori tin Linacu-,, un comet. La 1520, mai era destul interes, in Anglia absolutisia, pentru, romanul cavalereao, da Pa se traducap-in I Itregirue Er de Bordeaux si Froissart. Miscarea nationala de la sfarsitul veacului al XIV-lea so stinge

Aurel Tma Balada Saracului

324 81 va pomeni Intetm jurimant de fratele cel gras" pe care-1 Intampinä haiducul '. Intalnim si mentiunea inbitei lui Robin Hood, maid Marian 2, si se pare el isprtivile lui Turk Gregory apartin aceluiasi ciclu 3. Cântece curente i-au atras atentia, si-1 vom vedea vorbind de balada cregelui si cersitorului), de cacum trei ani, 4 ori de regele Cophetua care a Indrtigit pe fata cersitorului 5. Falstaff e un mester In balade 6. Owen Glendower, seful galic, va canta many an english ditty" on harpa Indatinatg, si cu hcest prilej va fi vorba si de profetiile lui Merlin 7. Mud, In Richard II, el aduce Inainte si cele sapte Role ale sangelui sacru al regelui Eduard al HI-lea 8, putem en dreptate sa, vedem in aceasta o reminiscentg a misticului Graal din evul mediu. Si in deosebi, si in piesele sale el a Intrebuintat metrul cantecului popular, &Ind asa-numite songs 9. In tonul lui Villon el släveste trecutul, cand, in sonetul 106, el cântl vremile 'n care... in cronica cea din vechime Vede descrieri de prea-mandre päreri Si frumuseta Maud vechi, prea-frumoase rime, Spre lauda doamnelor moarte si-a dragilor lor cavaleri. In ce priveste Intelegerea chiar a rosturilor unui poet, el imprumuttt ideile lui Sidney, care nu se poate spune in de ajuns cat de mult au influentat, prin talentul scriitorului ca si prin autoritatea nobilului. Astfel va scrie in Visnl unei nopti de vara : Nebun, amorezat, poet Sunt una In Inchipuire, Clci unul vede draci cgi nu-s In Iad: Acela e nebunul; al doilea, vrajit, G6seste frumuseta Eleni 'ntr'o q'igancl: Poetul, cu privirea de-o finä nebunie, 7 Gentlemen of Verona, IV, 4. Henry 171, III, 3. 8 Ibul. $i T. Hughes daduse, la 1587, The Misfortunes of Arthur. 4 Love's labour's lost, I, 2. ' 5 Romeo and Julietta, II, 1. Cf. si Henry.172, V, 3. Henry 177, II, 2. 7 Henry 171, III, 1. Tot acolo si despre balladmongers". 5 Richard 11, I, 2. Gentlemen of Verona, IV, 2. 041b061a72